Produse cosmetice si istoria lor

Astazi folosim tot felul de produse cosmetice care ne ajuta sa ascundem micile imperfectiuni sau, dimpotriva, sa ne scoatem in evidenta frumusetea. Insa cand au aparut oare aceste produse prima oara? Cine le-a conceput? Cine le-a folosit? Cat de accesibile erau?

Istoria rimelului (Mascara)

Unul dintre cele mai folosite si mai apreciate produse cosmetice este fara indoiala: rimelul.La aparitia lui, acest produs nu purta denumirea de rimel, ci de khol, el datand inca de pe vremea egiptenilor. Pe atunci, kholul reprezenta o pasta neagra care colora genele si zona din jurul ochilor.Rimelul a primit mai tarziu denumirea de mascara, provenit de la cuvantul arab “maskhara”, care insemna bufon, bufonii fiind de cele mai multe ori mascati.
 Rimelul propriu-zis a aparut prima oara in jurul anului 1913. Creatorul rimelului a fost T. L. Williams, un chimist care a realizat compozitia acestui produs cosmetic plecand de la o crema folosita de sora lui pentru a-si colora genele. Pe sora lui o chema Mabel si de aici numele de mai tarziu al firmei Maybelline. Ulterior, firma sa, Maybelline, s-a transformat în principala companie de produse cosmetice.Rimelul era făcut din praf de carbon amestecat cu vaselină de petrol. Prima oara, rimelul a fost promovat intr-o reclama pe coperta revistei Vogue, unde o femeie isi colora genele cu un fel de creion care mai tarziu va fi inlocuit de periuta rimelului.Patru ani mai tarziu firma MaxFactor lanseaza pe piata un nou rimel care revolutioneaza in industria machiajului hollywoodian
Tubul modern și periuța aplicatoare nu au apărut decât în anul 1957, când au fost introduse pe piață de către femeia de afaceri Helena Rubinstein.
. 

Istoria rujului

Simbol al sexualitatii, senzualitatii si erotismului, rujul este astazi un accesoriu de nelipsit in orice trusa de make-up.
Ce este insa rujul si ce a reprezentat de-alungul timpului pentru doamnele lumii?
Cercetari arheologice amanuntite au scos la iveala faptul ca prima utilizare a rujului a avut loc in urma cu 5000 de ani, pe teritoriul Mesopotamiei (Irak, Siria si sudul Turciei de astazi). Considerat o arma de seductie, rujul a devenit cu adevarat valoros: in ceara de albine colorata erau amestecate pietre semipretioase fin macinate, care dadeau o stralucire aparte buzelor.
Si egiptencele au fost fermecate de puterea pe care buzele lor pline si rujate o aveau asupra barbatilor. Insa acest instrument de cucerit a devenit cu adevarat popular in timpul reginei Elisabeta I a Angliei, care a si lansat dealtfel moda tenului alb, pudrat excesiv, si a buzelor rosii , carnale.
Utilizarea rujului de catre femeile de rand a cunoscut insa si perioade de interdictie: in Evul Mediu, Inchizitia pedepsea folosirea sa, denumindu-l obiect al diavolului, iar in perioada Revolutie Franceze, numai doamnele de moravuri usoare il puteau folosi fara a fi privite acuzator.
 Ce este insa rujul si ce a reprezentat de-alungul timpului pentru doamnele lumii?
Cercetari arheologice amanuntite au scos la iveala faptul ca prima utilizare a rujului a avut loc in urma cu 5000 de ani, pe teritoriul Mesopotamiei (Irak, Siria si sudul Turciei de astazi). Considerat o arma de seductie, rujul a devenit cu adevarat valoros: in ceara de albine colorata erau amestecate pietre semipretioase fin macinate, care dadeau o stralucire aparte buzelor.
Si egiptencele au fost fermecate de puterea pe care buzele lor pline si rujate o aveau asupra barbatilor. Insa acest instrument de cucerit a devenit cu adevarat popular in timpul reginei Elisabeta I a Angliei, care a si lansat dealtfel moda tenului alb, pudrat excesiv, si a buzelor rosii , carnale.
Utilizarea rujului de catre femeile de rand a cunoscut insa si perioade de interdictie: in Evul Mediu, Inchizitia pedepsea folosirea sa, denumindu-l obiect al diavolului, iar in perioada Revolutie Franceze, numai doamnele de moravuri usoare il puteau folosi fara a fi privite acuzator.
 Max Factor, marele artist în arta machiajului pentru vedetele de la Hollywood, a inventat luciul de buze în anul 1930.In 1950, chimistul american Hazel Bishop a creat primul ruj care nu se întinde şi rezistă mult timp pe buze.

Isroria fondului de ten

Fondul de ten reprezintă unul dintre ultimele produse care au intrat pe scena cosmeticelor folosite pentru înfrumuseţare. Unicul său rol este acela de a ascunde imperfecţiunile feţei.
Istoria fondului de ten a început să fie scrisă din anul 1914, atunci când Max Factor introduce pe piaţă vopseaua uleioasă flexibilă, prima variantă a fondului de ten. Cei care beneficiau de această invenţie destul de incomodă odată aplicată, au fost actorii.Trecerea timpul a adus cu sine o îmbunătăţire considerabilă a acestui produs cosmetic. În 1928, Max Factor revoluţionează încă o data fondul de ten. Machiajul de până atunci care lăsa impresia unei măşti dispare, fiind inventat fondul de ten şi fardurile care îţi confereau o naturaleţe nemaiîntâlnită. Tot în acelaşi an, Max Factor câştigă Oscarul pentru colecţia Panchromatic make-up.În 1935 reinventează pentru a treia oară fondul de ten. Pan-Cake era un fond de ten matifiat, pudrat, care nu reflecta lumina. Abia peste 12 ani au inventat şi varianta cremoasă, întruchipată de Pan-Stik.

Istoria pudrei


Pudra dateaza inca din antichitate pana in zilele noastre.
Orient, 1500 î.e.n.: în China şi Japonia, făina de orez dădea culoare albă feţei.
Grecia, 1000 î.e.n.:era la modă vopsirea feţei cu cretă albă sau făină de plumb
Evul Mediu: multe dintre cosmeticele amintite mai sus au trecut şi de perioada medievală, cruciaţii aducînd din Orient uleiuri şi parfumuri. În timpul Renaşterii, cosmeticele pe bază de plumb,arsenic si mercur alb pentru albirea fetei(Elizabeta I a Angliei)
Prima pudra compacta a fost lansata de Max Factor in anul1916 intr-o gama larga de produse de make-up numita Society.

Sursa de inspiratie: one.ro , andreiaraicu.ro ,myra.ro, produse cosmetice.ro si din biblioteca proprie Max Factor the make-up of make-up artist,carte de machiaj ANA MARIA GORGONETU

Istoria machiajului

Pentru a ajunge sa intelegem schimbarile care s-au produs de-a lungul timpului in arta machiajului este important sa cunoastem istoria acestei practici foarte vechi. In egala masura atat femeile cat si barbatii au apelat la diverse tehnici de machiaj pentru infrumusetarea exterioara. Oamenii au fost interesati sa descopere diverse tehnici de machiaj si astfel aceasta arta a suferit diverse modificari pana in prezent. Cea mai veche aparitie dateaza din prima dinastie a Egiptului (3100 - 2907 i.Hr.) cand din mormintele faraonilor, locuitorii au extras borcane cu crema pe care mai tarziu le-au parfumat si le-au folosit pentru a-si hidrata corpul si fata. Femeile foloseau in machiajul ochilor doua culori si anume verdele malahit pentru pleoapa inferioara si negru (kohl care era facut substante chimice sau funingine) pentru pleoapa superioara, asa se machia faimosul ochi egiptean. Egiptenii acordau mare atentie aspectului lor, iar cand o persoana deceda i se puneau alaturi fardurile si ustensilele pe care le-a folosit in timpul vietii. 
In loc de ruj, foloseau creioane pentru a-si colora buzele, iar pentru colorarea obrajilor aplicau diverse farduri si pudre pe baza de cinabru, iar pentru gingii mestecau diverse plante, astfel incat sa le ofere culoarea roz. Pentru a-si mentine tenul frumos, egiptenii isi puneau masti facute dintr-un amestec de urina si namol. Cel mai vechi parfum a fost al Cleopatrei si era facut dintr-un amestec de trestie parfumata, smirna, miere, trandafir si vin si se numea Kiphe.
In Grecia antica, se practica albirea fetei cu ajutorul carbonatului de plumb si a calcarului. Datorita ingredientelor pe baza de arsenic folosite pentru epilare, pielea era afectata si persoanele sufereau ranu severe care de multe ori duceau la moartea acestora. Penru o privire intensa se vopseau genele cu funingine si se fixau cu ajutorul albusului de ou sau cu picaturi fierbinti de ceara. 
In Roma antica, cel mai complex si mai celebru machiaj apartinea sotiei imparatului Nero, Poppaea, care avea nevoie de peste 100 de scave pentru realizarea acestuia. In ciuda faptului ca machiajul era atat de complex, el purta denumirea de "machiaj casnic" deoarece era purtat doar in prezenta sotului.
In Evul Mediu European culoarea alba a tenului diferentia clasele sociale. Astfel, nobilimea se diferentia de clasele inferioare prin faptul ca nu munceau, iar tenul lor nu era afectat de razele soarelui, asa cum era a celor care munceau la camp. Fetele erau in continuare albite cu extras de plumb, toxic si daunator organismului, iar pentru a obtine tenul alb recurgeau la metode foarte dure, isi taiau venele sau consumau otet..
In Spania si in imprejurimi, prostituatele se diferentiau prin folosirea rujului de culoare roz.
In Franta, in vremea regelui Ludovic al XIV-lea atentia celor de la curtea regala era focalizata pe ingrijirea personala, asfel incat pudra folosita pentru albirea fetei timp de un an, era echivalentul unei ratii zilnice ce putea hrani 11.000 de persoane.
Se purtau alunitele false, marcate pe fata cu ajutorul betelor de chibrite arse. Pentru vopsirea sprancenelor se foloseau funungine de pe fundul oalelor sau resturi de dopuri arse.
Intre sec. XVII-XVIII, oamenii neglijau igiena corporala si asfel apareau afectiuni ale pielii care erau mascate cu ajutorul pudrei din abundenta.

                                                                     machiaj egiptean

                                                               machiaj anii 1500

                                                                   machiaj anii 20

                                                                     machiaj anii 40

                                                                   machiaj anii 60-70

                                                                    machiaj anii 80-90

Acum,in prezent,un make-up artist se inspira din toate etapele machiajului,mult mai creativi si fiecare cu o viziune aparte.